Cu si despre femei ...

De cand nu mai am timp(referitor la postul anterior) mi-am dat seama câte griji inutile își fac femeile care au timp! trăind intr-o lume a vitezei maaaaaxime in care relațiile de orice gen se desfășoară la modul 1 an intr-o luna realizez (citind un post despre femei inselate) cat de ușor se poate prabusi lumea unei femei care depinde de un bărbat. Nu sunt tampita, înțeleg ca trebuie sa iubesti, sa "suferezi"(cum îmi place mie sa zic), sa te bucuri, sa fie distractiv, dar nu înțeleg ceva...de cand lumea si pământul am o vorba: Cine caută:Găsește!" De ce trebuie sa verifici telefoane, Facebook-uri, mailuri, portofele, buzunare, agende??? Ca oricum orice ai găsi e interpretabil, adică poate omu primește un mesaj de la o colega de birou:muuultumesc, te puup, nu știu ce m-as fi făcut fără tine ! Tu lesini, transpiri, te transformi, îl astepti cu mutra de te urasc nemernic obosit ce ești, si el îți baga faza fireasca ( din punctul lui de vedere) ca e doar o colega, iar tu te enervezi si mai tare, ca vrei explicatii! Pai, probabil femeia a avut o problema si bărbatul tau fiind un om educat si cu bun simt a ajutat'o! Ea i-a mulțumit si cam atât, el nu are ce sa îți explice mai mult tu nu ai de ce sa stai bosumflata încă o mie de ani.. Iar nu înțeleg toată treaba asta cu trebuie sa facem lucrurile împreuna!!! Pai poate mie îmi place sa Călăresc si tie sa joci fotbal...de ce ai putea tu sa te oftici ca o descreierata ca omu' ăla joaca fotbal si sta la o bere cu băieții după, cand pe tine te uita Dumnezeu in mall? Si atâtea tampenii ca sa înțelegem bărbatul, ca bărbatul sa înțeleagă femeia...ce e asa de greu de înțeles? De ce stai tu ca femeie fixata pe ideea ca bărbatul ăla o sa te insele, sau fierbi ca sa faceți aceleași lucruri, cand tu poți sa le ai pe ale tale si el pe ale lui...inteleg femeia care iubeste, dar in toată iubirea asta sacra tu UNDE MAI EȘTI? Dacă tu ești fiarta sa faci ceea ce ii place lui pentru ca îl iubesti si de la fata finuta care erai te straduiesti sa fi ceva ce nu te reprezinta te-ai pierdut...si uite cum aduni frustrari! Pentru ca tie ti se pare ca faci sacrificii, el crede ca faci ceva ce îți place, tu nu înțelegi de ce el nu vede ca faci asta pentru el, el nu înțelege de ce ești iar bosumflata ca tu faci ce îți place... Iar obsesia cu inselatul ma deprima rău...pentru ca din nou trăim intr-o lume in care FEMEIA a uitat demult de bun simt, si e plin de femei pe care nu le deranjează sa fie o aventura ba chiar asta își doresc...poate si tu ti-ai dorit la un moment dat sau chiar ai făcut constient sau nu rău altei femei prin bărbatul ei...in lumea asta trăim! Dacă tu ai putut poate si alta oricând...pentru ca bărbatul tau E OM! Nu e zeu, nu e vreo divinitate, nu e fără de păcat este un OM, care la fel ca si tine are foste iubite care îl suna sa ii zica la mulți ani, paste fericit, etc...pentru ca si înainte sa te cunoască pe tine a avut o viața...!si nu a dispărut din momentul in care tu l-ai cunoscut! Dragi femei, de ce atâta panica??? Iubeste-ti bărbatul, dar nu uita sa te iubesti pe TINE.

Anestezie la dragoste

Am citi aseara ( a se citi pe la 12 noaptea) pe blogul Irine Binder-Insomnii( o iubesc pe femeia asta, e minunata) o postare interesantă despre timp...si mi-a rămas in cap partea cu " Oare lipsa de timp ne anesteziază sufletele, încât să devenim imuni la frumos, la căldură, la iubire?" Sincer da, lipsa de timp te anesteziaza...adică ce ai putea sa ceri unui om care se trezeste la 6 dimineața si adoarme la 1 noaptea, si căruia ii place ceea ce face... Un alt suflet are nevoie sa te vadă, sa te audă si sa îl înțelegi, si tu nu ai timp, rabdare... De cand m-am mutat in București am învățat sa îmi organizez timpul astfel încât am ajuns la recordul de a fi gata dimineata in jumatate din timpul pe care mi-l alocam de obicei... In prima luna de Bucuresti mi se parea ca traiesc dupa un alt fus orar, pana ma dezmeticeam era deja seara din nou... Am ras, am plans, m-am ratacit pe o gramada de stradute, am cunoscut oameni minunati si de la care am foarte multe de invatat...m-am simtit singura, m-am simtit fericita... si inca nu am apucat sa ma distrez intr-un club din Bucuresti! ma rog, revenind la suflet...e linistit si e cuminte!e singur dar se simte bine in singuratatea lui pentru ca nu ARE TIMP sa ii lipseasca cineva. E imun...a uitat sa simta dragostea aia, si nu si-o doreste...pentru ca nu o poate valorifica, trai, respira, dragostea nu e pentru sufletul meu...nu acum! Te pup Irina, si te citesc cu drag.