Anestezie la dragoste

Am citi aseara ( a se citi pe la 12 noaptea) pe blogul Irine Binder-Insomnii( o iubesc pe femeia asta, e minunata) o postare interesantă despre timp...si mi-a rămas in cap partea cu " Oare lipsa de timp ne anesteziază sufletele, încât să devenim imuni la frumos, la căldură, la iubire?" Sincer da, lipsa de timp te anesteziaza...adică ce ai putea sa ceri unui om care se trezeste la 6 dimineața si adoarme la 1 noaptea, si căruia ii place ceea ce face... Un alt suflet are nevoie sa te vadă, sa te audă si sa îl înțelegi, si tu nu ai timp, rabdare... De cand m-am mutat in București am învățat sa îmi organizez timpul astfel încât am ajuns la recordul de a fi gata dimineata in jumatate din timpul pe care mi-l alocam de obicei... In prima luna de Bucuresti mi se parea ca traiesc dupa un alt fus orar, pana ma dezmeticeam era deja seara din nou... Am ras, am plans, m-am ratacit pe o gramada de stradute, am cunoscut oameni minunati si de la care am foarte multe de invatat...m-am simtit singura, m-am simtit fericita... si inca nu am apucat sa ma distrez intr-un club din Bucuresti! ma rog, revenind la suflet...e linistit si e cuminte!e singur dar se simte bine in singuratatea lui pentru ca nu ARE TIMP sa ii lipseasca cineva. E imun...a uitat sa simta dragostea aia, si nu si-o doreste...pentru ca nu o poate valorifica, trai, respira, dragostea nu e pentru sufletul meu...nu acum! Te pup Irina, si te citesc cu drag.